Se spune ca "acasa e acolo unde te simti iubit".
Eu imi imaginez viata mea si ma vizualizez pe mine ca persoana, parte integranta din viata mea, ca pe o CASA: eu cu mine sunt fundatia, baza acestei case. Scheletul pe care se constuieste totul.
Bunicii si stra-bunicii mei sunt pamantul pe care se construieste aceasta casa. Parintii mei sunt acoperisul, pentru ca ei m-au protejat si au vegheat intotdeauna (de)asupra mea. Prietenii imi sunt ca acele obiecte dragi care iti infrumuseteaza si lumineaza casa si pe care le-ai adus cu tine drept amintire din cine stie ce locuri indepartate.
Mai lipsesc peretii (un partener solid de viata) si ferestrele (copii) prin care sa privesc spre viitor...
3 comments:
Si usa? Unde este usa?
usa este inima mea....si trebuie sa fie intotdeauna deschisa ;)
Daca "acasa e acolo unde te simti iubit" , tu te iubesti pe tine ?
Post a Comment