“I-am cerut lui Dumnezeu să-mi îndepărteze obişnuinţa.
Dumnezeu a spus: NU. Nu Eu trebuie să ţi-o îndepărtez, ci tu trebuie să renunţi la ea.
I-am cerut lui Dumnezeu să-l vindece pe copilul meu handicapat.
Dumnezeu a spus: NU. Spiritul său este întreg, iar corpul său este trecător.
I-am cerut lui Dumnezeu să-mi dea răbdare.
Dumnezeu a spus: NU. Răbdarea este un derivat al durerilor; ea nu se acordă, ea se învaţă.
I-am cerut lui Dumnezeu să-mi dea fericire.
Dumnezeu a spus: NU. Eu îţi dau binecuvântare; fericirea este în tine.
I-am cerut lui Dumnezeu să mă scape de durere.
Dumnezeu a spus: NU. Suferinţa te face să laşi la o parte grijile lumeşti şi te aduce aproape de Mine.
I-am cerut lui Dumnezeu să crească spiritul meu.
Dumnezeu a spus: NU. Tu trebuie să te creşti pe tine însuţi, dar Eu Mă voi îngriji ca să fii roditor.
I-am cerut lui Dumnezeu toate lucrurile care ar putea să-mi încânte viaţa.
Dumnezeu mi-a spus: NU. Eu ţi-am dat viaţa, aşa că poţi să te bucuri de toate lucrurile.
I-am cerut lui Dumnezeu să mă ajute să-i iubesc pe alţii, aşa de mult cât mă iubeşte El pe mine. Dumnezeu a spus: - Ahhhhh… în sfârşit ţi-a venit o idee bună.”
No comments:
Post a Comment