Acum ceva timp mi-a trimis un prieten una din poeziile sale favorite. Nu auzisem pana atunci de Robert Frost iar poezia sa despre "Drumul neumblat" a fost o revelatie.
Ideea e simpla: fiecare din noi ajungem la un moment de rascruce in viata. Si in acel moment putem alege sa mergem pe unul din cele doua drumuri.
Poetul ne spune (oftand) ca el a ales sa mearga pe drumul cel mai putin mers de altii si asta a contat, asta a facut diferenta...
Se intampla poate uneori sa nu stim exact unde anume vom ajunge daca facem o anumita alegere in viata. E firesc sa avem indoieli, sa ezitam, sa ne asumam riscul de a gresi...caci toate astea fac parte din procesul nostru de maturizare. Uneori ne surprindem pe noi insine (si pe ceilalti) facand lucruri pe care inainte am fi jurat ca nu le vom face niciodata.
Poate uneori o luam pe drumul gresit...Ne putem da seama ca nu e drumul nostru pe parcurs si putem alege alt drum. Sau ne putem da seama abia la sfarsit. Sau poate niciodata...
Privind din alta perspectiva e posibil ca toate drumurile sa duca la Roma si sa nu existe un drum gresit. Intr-un fel sau altul vom ajunge la destinatie...ne vom adapta, ne vom maturiza si ne vom fi (re)descoperi pe noi insine si lumea din jurul nostru.
2 comments:
Mie imi place expresia : Oamenii nu se schimba, ci doar devin ei insusi.
Din experienta mea, greselile imi deschid ochii sa vad lucrurile altfel, si sa nu mai imi doresc sa repet ce nu a fost bun in trecut. Mai mult, imi arata ce directie trebuie sa aleg ca sa fie bine de acum incolo, deci, drumul ne-ales inca...
Suntem intr-o continua schimbare atata timp cat greselile trecutului le acceptam ca greseli si invatam din ele si drumurile viitorului le acceptam prin filtrul nostru emotional si rational, fara a intrerupe insa continuitatea.
hm.. aceeasi tema, alte cuvinte: http://thorarchdevil.wordpress.com/2008/05/28/drumul-catre-nicaieri/
Post a Comment