Tuesday, June 9, 2009

Cand Dumnezeu inchide o usa...

...deschide o fereastra.


Mi-am dat (iar) seama de adevarul acestei afirmatii astazi, in urma unui mesaj primit de la un prieten. Spun prieten, dar nu ne-am intalnit niciodata fata-in-fata. Si totusi, suntem prieteni chiar daca ne (place sa ne) ciondanim uneori sau sa ne alintam. Suntem prieteni chiar daca de multe ori nici nu ne bagam in seama...Insa de fiecare data cand re-incepem sa vorbim e ca si cum am fi vorbit acum o ora ultima oara. Suntem prieteni in ciuda diferentei de varsta, de timp si spatiu.

Marturisesc sincer ca nu ma asteptam de la el (nu pentru ca nu ar fi o persoana sensibila) ci pentru ca pur si simplu nu ma asteptam sa ii pese de ceea ce mi s-a intamplat.

In schimb ma asteptam de la o prietena, cu care am in comun o prietenie veche de cativa ani buni deja, sa ma intrebe "mai, ce faci, te simti mai bine acum?" mai ales ca ea a fost de fata la acel incident...

Dar, toate au in viata asta un rost, un rost pe care noi poate nu il intelegem la prima vedere. Si in timp ce eu asteptam un semn de la (acum fosta) prietena, uite ca primesc un semn de la prietenul cel nou...


Asa e viata.

No comments: