Friday, January 30, 2009

Barbatii trebuiesc laudati uneori

Iii multumesc prietenei mele pentru ca mi-a trimis aceasta melodie si a si tradus versurile special pt. mine ;)


Chiar cu riscul de a fi banuita ca atunci cand mi-am laudat iubitul o faceam pt. un anumit scop sau pentru a-l manipula, am sa postez totusi mai jos versurile acestui cantec :)


Nemaipomenit, ai gasit singur drumul spre casa,
Ce frumos, ai intarziat doar 2-3 ore,
Si in plus nici nu te-i imbatat extrem de tare.
A, si-ti multumesc pentru florile de la benzinarie!


Respect, ai aproape toate alimentele,
Lipsesc doar o treime din ce te-am rugat sa cumperi.
Genial, ai varsat doar o sticla de lapte.
A, si-ti multumesc pt florile de la benzinarie!

(refren)
Tu esti eroul meu, sex-simbolul meu,
Esti armasarul meu si oaza mea de liniste.
Chiar si daca parul tau gri nu mai e asa de bogat,
Te gasesc deosebit, nemaivazut, nemaipomenit!
Barbati trebuiesc laudati uneori,
Doar asa raman puternici si se simt superiori.


Wow, esti cel mai rapid in pat!
Imediat dupa cazi intr-un somn profund.
Hey, aproape toate recordurile la sforait le depasesti!
A, si-ti multumesc pt florile de la benzinarie!

Uraaaaa, ai reusit sa nu uzi inca de tot baia!
Un vis: porti 2 sosete de aceeasi culoare!
Imi zici ca ma iubesti fara sa te clatini.
A, si-ti multumesc pt florile de la benzinarie!

Thursday, January 29, 2009

666

In ultima vreme se dezbate tot mai des si mai zgomotos subiectul implanturilor de cipuri biometrice. Citind recent o "parere aproape oficiala a BOR" pe aceasta tema am ramas totusi cu o mare dilema: cum ar putea un lucru fizic, material, exterior si artificial sa aiba puterea de a ma (des)fiintza pe mine ca fiinta spirituala ???!!!

Citind articolul respectiv cu mare interes nu am putut sa nu remarc o contradictie in ideile prezentate de profesorul parinte legate de natura noastra divina si aceste implanturi.
Pe de-o parte se afirma ca "omul este o icoană, existenţa lui reală nu e determinată de elementul creat din care este făcută icoana." Dar se continua totusi cu ideea ca "a permite ca chipul nostru să fie „clonat electronic” şi înregimentat în cip-uri (...) din punct de vedere moral este un sacrilegiu, sau cel puţin o desacralizate, întrucât se petrece o coborâre a dimensiunii spirituale, respectiv a chipului iconic uman, într-o folosinţă strict materială şi terestră. Or, chipul nostru aparţine arhetipului divin, adică lui Dumnezeu."

Pai daca suntem icoane, si nu materialul din care sunt facute icoanele ca obiect, cum ar putea ceva sau cineva din exterior sa ne modifice esenta ?!

Daca imi scriu pe frunte cu pix-ul "666" inseamna ca m-am lepadat de Hristos si sunt cu satana ?! Dar daca imi desenez o cruce, inseamna ca sunt mai credincioasa si mai sfanta ?!

Ok, nu sunt de acord cu aceste implanturi din multe alte motive. Insa de aici pana la a sustine o campanie cu iz de apocalipsa e cale lunga.

Poate ma convinge cineva care e mai priceput ca mine. Pe mine una atata ma duce mintea :)

Tuesday, January 27, 2009

Troc

Trimite-mi o geana de soare.
Eu iti voi trimite un zambet...

Dragostea indelung rabda...

Un barbat si-a trezit cu un sarut sotia care era in coma.

Din dragoste s-a trezit din coma dupa 30 de ani.

Si-a trezit nevasta din coma muscand-o de degetele de la picioare.

Un ialian s-a trezit din coma vegetativa dupa doi ani.

S-a trezit din coma, in mod inexplicabil, dupa trei ani.

Monday, January 26, 2009

Patratzele

Imi placea de iubitul meu pentru ca era...un pik pufos :)

El nu m-a crezut. De fapt, mi-a marturisit ca niciodata nu i-a placut de trupul lui...
Acum e cu o pushtoaica cu care alearga prin parc impreuna ca sa dea jos 'surplusul'.
Cred ca se simte mai barbat acum, si maine-poimaine aud ca merg zilnic la sala ca sa traga 'de fiare' si sa faca ...'patratzele' :)

Da' sincer acum, mie mi-e mila de fata aia, ca n-a auzit saraka la varsta ei de "protectia muncii" :)

Tipare de comunicare

Mi s-a parut f. distractiva, si instructiva, abordarea lui Teo.

Si totusi, daca ar fi sa fie chiar asa, atunci toti baietii, dar repet, toti toti, ar trebui sa vorbeasca -> asa
Sau poate vorbesc si eu nu stiu :) :) :)

Oricum, ar fi interesant de facut o lucrare de licenta pe tiparul asta de comunicare si diferentele de perceptie care exista intre barbati si femei.

The sky is the limit

De (prea) multe ori uitam de visele noastre. Ele palesc treptat, in timp ce noi ne 'maturizam' si ne dam seama ca lucrurile nu sunt chiar atat de simple cum ne imaginam atunci cand eram copii.

Cu cat inaintam in varsta cu atata pierdem contactul cu inocenta, naivitatea, speranta si credinta ca visele noastre se pot indeplini intr-o buna zi. Cu cat crestem 'mari' cu atat visele noastre devin mai 'mici'... nu ne mai dorim o masina a timpului, un Audi Q4 e suficient. Nu ne mai dorim tinerete fara batranete, o injectie cu botox poate face miracole. Nu mai cautam iubirea pana cand moartea ne va desparti, o relatie de convenienta e mai mult decat confortabila. Nu mai credem in Mos Craciun, un card de credit poate face minuni.


In fond e o chestiune de alegere personala.
Alegi sa traiesti asa, sau...sa iti indeplinesti visul

I (still) believe in you...

Despite everything and everybody, especially you...

I believe in your eyes, beyond the tears
I believe in your smile, beyond the disappointment
I believe in your honesty, beyond the lie
I believe in your strength, beyond the weakness
I believe in your happiness, beyond the frustration
I believe in your forgiveness, beyond the pride
I believe in your tenderness, beyond the indifference

...I still believe in You

In ciuda a tot ce s-a intamplat si in ciuda tuturor, mai ales a ta...

Cred in ochii tai, dincolo de lacrimi
Cred in zambetul tau, dincolo de dezamagire
Cred in sinceritatea ta, dincolo de minciuna
Cred in puterea ta, dincolo de slabiciune
Cred in fericirea ta, dincolo de frustrari
Cred in iertarea ta, dincolo de mandrie
Cred in tandretea ta, dincolo de indiferenta

...cred inca in Tine

Tuesday, January 20, 2009

Gradina cu flori de plastic

Tot vorbind cu un prieten de curand, am realizat ca pot compara o relatie cu ... o gradina.


Unii oameni isi doresc sa fie intr-o relatie de tip, hai sa-i zicem, 'gradina cu flori de plastik'. Flori pe care ei le aduc de acasa, sau le cumpara din magazin, gata fabricate. Si isi cauta un partener care sa vrea acelasi lucru: o relatie gata ambalata, prefabricata, care sa nu ii solicite in nici un fel, pentru care sa nu depuna nici un efort. O relatie ca o gradina cu flori de plastik, de care nu trebuie sa aibe grija, flori care nu se ofilesc niciodata - evident - care sunt rezistente in timp la intemperii si care imita atat de bine florile naturale incat de multe ori poti jura ca sunt reale. Ca sa nu mai zic ca florile astea de plastic dau foarte bine in lumea aparentelor, sunt colorate frumos si au chiar si miros (tot artificial, evident). Un mare avantaj e si faptul ca nici nu exista riscul de a te rani sau zgaria in frunzele sau spinii lor...

Eu imi doresc o relatie ca o gradina in care amandoi sa sadim impreuna grauntele sperantei, increderii, rabdarii, tolerantei, iertarii, respectului si iubirii...Si din grauntele astea udate cu lacrimi de dor sa creasca flori frumoase, flori deosebite, flori uimitoare, flori reale...
Imi doresc sa avem grija de gradina noastra impreuna, sa smulgem buruienile atunci cand apar, sa ingrijim plantele atunci cand sunt lovite de grindina sau mana, sa le plivim, sa le invelim iarna pentru a le proteja de ger, sa le udam vara cand se sting in arsita zilei...

Chiar cu riscul de a fi ranita de spinii lor, nu voi uita nicicand sa iubesc trandafirii...

Monday, January 19, 2009

I love you more than I need you

Iubitul meu s-a simtit lezat in orgoliul propriu atunci cand i-am spus ca nu am nevoie de el.

I-am spus ca, daca imi pun mintea putin, reusesc sa imi scriu singura CD-ul cu muzica pe care il rugasem pe el sa mi-l scrie dar m-a refuzat plictisit...

I-am spus ca pot face sex si singura daca vreau (ca tot imi spusese el sa "am rabdare" ca raspuns la un mesaj sms de-al meu in care ii declaram ca il doresc)

L-am rugat sa ma conduca cu masina o statie de tramvai, pana la metrou si m-a refuzat galant spunand ca "trebuie sa ma invatz de mica cu raul"... ca si cum mama m-ar fi nascut in puf si mi-as fi deplasat toata viata dorsalul intr-o masina si nu as stii ce e raul (ca si cum cei 13 ani de locuit in Chitila si cei peste 30 traiti in Romanica - Bucuresti nu m-ar fi invatat deja ce inseamna sa fii fata si sa mergi pe strada...printre dorei si alte exemplare)

etc

DAR NU ASTA E IDEEA.
Ideea nu e ca aveam nevoie de cineva sa ma duca cu masina, sa imi scrie CD-uri sau sa faca sex cu mine. Si eventual sa imi satisfaca si alte nevoi...

Ideea e ca mi-am dorit sa fiu intr-o relatie in care sa existe un sentiment reciproc adevarat, si nu doar satisfacerea unor nevoi, gratularea unori orgolii ori implinirea unor frustrari.

Inca imi mai doresc asta...

Sunday, January 18, 2009

Plan indepartat

Am stat si am analizat un pik lucrurile si am realizat ca, atunci cand prind drag de cineva parca mi se deschid ochii inimii si vad acea persoana in profunzimea ei. E ca si cum as privi o fotografie: in plan apropiat vad acea persoana cu aparentele pe care le afiseaza. O vad cum se comporta, cum vorbeste, cum zambeste, cum se imbraca, ce job are, ce masina, cum se afiseaza in public, cum se comporta in cercul sau de prieteni etc.

In plan secundar percep ceea ce e dincolo de aparente si dincolo de mastile si rolurile pe care le joaca mai mult sau mai putin constient. Vad si temeri, si frustrari, si indoieli, si lacrimi si neputinta...

In plan indepartat vad ceva ce nu se vede cu ochiul liber si care pentru multi nici nu exista: vad sufletul acelei persoane si de el ma indragostesc ireversibil...

"O secunda, o secunda, eu l-am fost zarit in unda..."


p.s. "On ne voit pas bien qu'avec le coeur"

Saturday, January 17, 2009

Despre dragoste (2)

"Dragostea este....cand spui cuiva ceva rau despre tine...si ti-e frica ca n-o sa te mai iubeasca din cauza la ce ai spus...si apoi cealalta persoana te surprinde, iubindu-te chiar mai mult! "

Samantha (7 ani)


Adesea se intampla sa ne indragostim de cineva pentru ca (ni se pare ca) este intruchiparea idealului pe care il cautam. Si acordam acelei persoane multa incredere, si investim sentimente, emotii si sperante in acea relatie. Si credem ca e relatia perfecta, ca totul e asa cum am visat...
Si, la un moment dat, persoana respectiva spune sau face ceva ce nu se incadreaza in scenariul nostru de relatie perfecta/iubit perfect.

Ok, si intrebarea mea acum e: ce inseamna iubirea de fapt ? Atasamentul ala de o persoana care joaca rolul perfect din scenariul scris de noi dinainte ? Inseamna confortul si linistea oferite de o relatie armonioasa, fara provocari, fara greutati...fara semne de intrebare ?
Sau poate inseamna puterea de a ierta atunci cand celalalt greseste, si intelepciunea de a invata din propriile greseli si curajul de a cere iertare la randul tau, daca ai gresit ?

Thursday, January 15, 2009

O seara banala

O seara banala. El si ea se uita la televizor.

Ce gandeste el:
"Bine ca mi-au facut semnalizarea, ca ma oprea dracu' politia si-mi lua talonul.
Zicea ca mi-a strans si franele, placutele sunt noi, cu frana nu mai am probleme anu' asta.
Cutia e rezolvata, mi-a ridicat masca, nu mai are joc deloc pe spate.
Mai tre' sa-i dau doua milioane, sa-mi schimbe cauciucurile pe fata, ca n-are rost sa-i reglez unghiul pana nu schimb cauciucurile. Dupa ce le fac si p-astea, nu mai bag nici un ban in ea".


Ce gandeste ea, in timpul asta:
"Nu scoate o vorba. Cred ca e nefericit cu mine.
Oare relatia noastra chiar merge sau ma amagesc singura?
O sa ne luam?
O sa avem copii?
De copii nu zice nimic, de cate ori aduc vorba ori nu raspunde, ori schimba repede subiectul. Pana la un punct l-am inteles, dar mai departe...".

Ce gandeste el in continuare:
"Bine-ar fi sa ramana Mihaita Plesan la Craiova, ca altfel nu stiu cum scapam de retrogradare.
A venit si Papi, deci e bine. Numa' sa nu se-apuce iar de trantit meciuri.
Oricum, suntem subtiri, in loc sa-l aduca inapoi pe Gane l-au adus pe petarda aia de la Dinamo. Nici Rada n-a mai venit.
Timisoara si-a facut trupa, la Otelul baga indianu' bani, am ramas noi, Iasiu' si Brasovu' ciuca batailor. Poate, totusi, cade Bacau' si scapam".

Ce gandeste ea, in timpul asta:
"E incruntat, nimic nu-i place.
Oare sunt prea grasa?
Tot imi zice sa ma duc la sala. O sa ma duc! Da' cand sa mai am timp si de sala?
Am vazut eu cum i se scurg ochii dupa toate scobitorile, toate proastele.
Daca ma iubeste, sa ma ia asa cum sunt.
Ce, eu i-am zis ceva ca are burta? El de ce nu merge la sala, ca are timp mai mult ca mine?".

Ce gandeste el mai departe:
"I-am facut ca la balamuc. Mare bulan am avut, io cu careu, sa-l prind pe fraierul ala de Andrei cu full de asi. Credea ca merg la cacialma si-a cerut ca bou'. Il duc odata cu masina acasa si-i arat: "Ba, vezi cauciucul ala de pe dreapta? Mi l-a dat un fraier care avea full de asi".

Ce gandeste ea:
"E clar ca asa nu mai poate continua. Trebuie sa dam cartile pe fata".

A doua zi dimineata.
El: "Ce faci, iubito?".
Ea, seaca: "Bine".
El: "Ai ceva?".
Ea: "N-am nimic".
El: "Ba ai".
Ea: "Da, am. Relatia noastra nu merge".

El ramane perplex.
Ea, in gandul ei: "Deci, aveam dreptate!".


Asadar, ce am invatat noi din asta ? :)
Pai, as zice ca am invatat urmatoarele:
1. barbatii si femeile sunt diferiti. foarte/prea diferiti chiar
2. barbatii si femeile nu gandesc la fel si vad lucrurile din perspective diferite
3. daca te astepti ca celalalt sa gandeasca la fel ca tine intotdeauna vei fi dezamagit/a
4. o abordare gresita e incercarea de a gandi in locul celuilalt
5. comunicare este esentiala intr-o relatie

Tuesday, January 13, 2009

Alchimie

Se ia o mostra de aur de dimensiunea unui ac, se trage cu laser in ea si brusc, mai mult de 100 miliarde de particule anti-materie iau nastere.
Acesta este modul in care cercetatorii de la Universitatea Livermore au obtinut in laborator primele antiparticule.


Oare de asta incercau alchimistii sa obtina aurul filosofal, pentru a ajunge la ... anti-materie?
Si dincolo de anti-materie ce este...?

Barbatul si Femeia

"Barbatul este cea mai elevata dintre creaturi,
Femeia este cel mai sublim ideal.
Dumnezeu a facut pentru barbat un tron,

Pentru femeie un altar.
Tronul exalta, altarul sfinteste.

Barbatul este creierul,

Femeia este inima.
Creierul naste lumina, inima naste iubire.
Lumina fecundeaza, iubirea reinvie.
Barbatul este puternic prin ratiune.

Femeia este invincibila prin lacrimi.
Ratiunea convinge, lacrimile induioseaza.

Barbatul este capabil de orice eroism,

Femeia, de orice sacrificiu.
Eroismul innobileaza, sacrificiul aduce sublimul.
Barbatul are suprematia,

Femeia are alegerea.
Suprematia inseamna forta, alegerea inseamna dreptate.

Barbatul este un geniu,

Femeia este un inger.
Geniul este incomensurabil, ingerul este inefabil.
Aspiratia barbatului este catre gloria suprema,

Aspiratia femei este catre virtutea desavarsita.
Gloria creaza tot ce e maret, virtutea creaza tot ce e divin.

Barbatul este un cod,

Femeia este evanghelia.
Codul ne corecteaza, evanghelia ne face perfecti.
Barbatul este un vultur care zboara,

Femeia - o privighetoare care canta.
A zbura inseamna a cuceri spatiul, a canta inseamna a cuceri sufletul.

Barbatul este un templu,

Femeia este sanctuarul.
In fata templului ne descoperim, in fata sanctuarului ingenunchem.
Pe scurt, barbatul se gaseste acolo unde se sfarseste pamantul.
Femeia, acolo unde incepe cerul."

Victor Hugo - Barbatul si Femeia

Monday, January 12, 2009

Vei plange mult ori vei zambi ?

Eu nu mă căiesc,
c-am adunat în suflet şi noroi-
dar mă gândesc la tine.
Cu gheare de lumină
o dimineaţă-ţi va ucide-odată visul,
că sufletul mi-aşa curat,
cum gândul tău il vrea,
cum inima iubirii tale-l crede.
Vei plânge mult atunci ori vei ierta?
Vei plânge mult ori vei zâmbi
de razele acelei dimineţi,
în care eu ţi-oi zice fără umbră de căinţă:
" Nu ştii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi? "


L.Blaga

Sunday, January 11, 2009

Pour ne pas vivre seul

" Pour ne pas vivre seul,
On vit avec un chien - On vie avec des roses
Ou avec une croix.
Pour ne pas vivre seul,
On s'fait du cinéma - on aime un souvenir
Une ombre, n'importe quoi.
Pour ne pas vivre seul,
On vit pour le printemps et quand le printemps meurt
pour le prochain printemps.
Pour ne pas vivre seul,
Je t'aime et je t'attends pour avoir l'illusion
De ne pas vivre seul, de ne pas vivre seul.

Pour ne pas vivre seul des filles aiment des filles,
Et l'on voit des garçons épouser des garçons.
Pour ne pas vivre seul,
D'autres font des enfants des enfants qui sont seuls
Comme tous les enfants.
Pour ne pas vivre seul,
On fait des cathédrales où tous ceux qui sont seuls
S'accrochent à une étoile
Pour ne pas vivre seul,
Je t'aime et je t'attends pour avoir l'illusion
De ne pas vivre seul...

Pour ne pas vivre seul, on se fait des amis
Et on les réunit quand vient les soirs d'ennui,
On vit pour son argent, ses rêves, ses palaces
Mais on a jamais fait un cercueil à deux places
Pour ne pas vivre seul.
Moi je vis avec toi je suis seule avec toi tu es seul avec moi
Pour ne pas vivre seul,
On vit comme ceux qui veulent se donner l'illusion
De ne pas vivre seul."

Thursday, January 8, 2009

Supergirl

" It's ok, i got lost on the way,
But i'm a supergirl, and supergirls don't cry.
And she'd say, it's allright, i got home late last night,
But i'm a supergirl and supergirls just fly..."

and supergirls just fly,
and never fall...in love again

p.s.
not with the "wrong guy" anyway ;))

Dorelul (in)telectual

Stiti reclama aia cu Dorel ?
Nu aia la bautura, aia e banala pe langa asta ! :)

Deci, ce doi dorei intelectuali discuta filosofic pe marginea santierului pe tema ultimei carti a lui Liiceanu, spunand ca ea "scoate la lumina una din temele lui predilecte, cum ar fi contingenta, cum ar fi aporia moralitatii, cum ar fi toate terminologiile...in general chintesenta eternului feminin (...)".
Faza la care apare in peisaj o bucata buna. Brusc cei doi uita de toata spoiala lor intelectuala si incep sa guitze dupa blonda, gratuland-o cu diferite apelative.

Geniala reclama !
Cu atat mai geniala cu cat dorei din astia pseudo-intelectuali gasesti pe toate drumurile, din pacate. Unde mai pui ca multi dintre ei chiar au studiat filosofia sau psihologia sau alte facultati (demne de studenti mai capabili totusi).

Dar, una e sa citesti ceva (o carte de ex, sau un blog), si cu totul alta sa si intelegi ceva din ceea ce ai citit.
Mai trist e ca intotdeauna viata bate filmul (sau reclama)...

Wednesday, January 7, 2009

Locuri minunate pe unde am trecut

O prietena buna mi-a inspirat subiectul acestui articol. Dar daca ea a scris despre locurile prin care ar vrea sa treaca, eu in schimb voi trece in revista locuri unde am fost deja si care mi-au lasat o amintire deosebita:

1. Cannes, unde m-am bucurat de un magnific spectacol de artificii pe mare, intr-o seara de 14 iulie.

2. Grasse, in sudul Frantei, unde am vizitat muzeul parfumurilor si mi-am bucurat privirea cu campurile de lavanda ce se intindeau paralel cu livezile de maslini.

3. Grecia continentala, cu ale sale campurile verzi si pline de maci hipnotizanti ce insotesc in fiecare primavara soselele .

4. Moscova, cu binecunoscuta ei Piata Rosie unde troneaza maiestuos superba biserica aurita a Sf. Vasile.

5. Insula Rodos, cu a sa Vale a Fluturilor rupta parca din povesti.

6. Insula Thassos, cu ale sale ape de un smarald ireal.

7. Sofia, cu peisajul sau montan atat de contrastant cu Bucurestiul.

8. Roma, unde ai impresia ca te plimbi intr-un imens muzeu in aer liber.

9. Budapesta, cu a sa Dunare albastra care te vrajeste.

10. Parma, unde iti poti bucura papilele gustative degustand cel mai adevarat parmezan.

11. Praga, orasul de aur, in care toate tristetile sunt transformate alchimic in zambet si simti ca incep sa-ti creasca aripi.

12. Parisul, cu romantismul sau incurabil.

13. Chartres, cu a sa catedrala ce adaposteste un celebru labirint.


Va continua. :)

He talked like a lover

He walked like a lover.
He acted like a lover.

Until the day he got tired.
That was the day I had a revelation: I was myself so tired of his acting...

Tuesday, January 6, 2009

Viata pe un peron

" Aşteptarea ne dă iluzia că facem ceva aşteptând, când, de fapt, nu facem altceva decât să murim suportabil, puţin câte puţin.

Nu există pustiu; ci doar incapacitatea noastră de a umple golul în care trăim.

Suferinţa, dacă nu găsim în ea un minimum de forţă, ne cere să fim măcar decenţi, să n-o exhibăm.

Nu m-am priceput nici să călătoresc prin viaţă, nici să iau din ea doar peronul.

Acesta e omul, domnilor. Rezistă la multe, dar câteodată îl doboară golul din jur. "



O. Paler - Viata pe un peron

Trenul vietii

" Viata este o calatorie cu trenul.

Urcam si coboram des, exista accidente, surprize placute la unele statii si tristete adanca la altele. Atunci cand ne nastem si urcam in tren intalnim oamenii despre care credem ca ne vor insoti pe tot parcursul calatoriei noastre: parintii nostri...

Din pacate adevarul este astfel. Ei coboara la o statie si ne lasa pe noi fara dragostea si atasamentul lor, fara prietenia lor neconditionata si compania lor inspirata. E drept ca in tren urca alte persoane care vor ocupa un loc important in calatoria noastra. Acestia sunt fratii nostri, prietenii nostri si acei oameni minunati pe care ii iubim.

Unele dintre aceste persoane care urca in tren, privesc calatoria ca pe o scurta plimbare. Altii gasesc numai tristete pe parcursul calatoriei. Si mai exista si altii in tren care sunt permanent prezenti si gata de a oferi ajutorul lor celor care au nevoie de el.

Unii lasa in urma lor cand coboara un dor vesnic...

Unii urca si coboara si noi abia i-am observat. Ne mira faptul ca unii pasageri, pe care ii iubim cel mai mult se muta in alt vagon si ne lasa in aceasta etapa a calatoriei noastre. Bineinteles noi nu ne lasam opriti si ne straduim sa-i gasim si sa ne inghesuim sa trecem si sa ne mutam in vagonul lor. Din pacate uneori nu ne putem aseza langa ei, deoarece locul de langa ei este deja ocupat.

Nu face nimic, asa este calatoria:plina de provocari, vise, fantezii, sperante si despartiri...dar fara intoarcere...

Deci trebuie sa facem calatoria, in felul cel mai bun posibil. Sa incercam sa iesim la capat cu cei care calatoresc impreuna cu noi si sa cautam ceea ce este mai bun in fiecare dintre ei. Sa ne aducem aminte, ca in oricare etapa a calatoriei poate exista un tovaras de-al nostru care sa ezite si care probabil are nevoie de intelegea noastra. Si noi vom sovai des si va exista cineva care sa ne inteleaga...

Misterul cel mai mare al calatoriei este ca nu stim cand vom cobora definitiv din tren si nici cand vor cobora cei care calatoresc alaturi de noi, nici macar cel care sta pe locul de langa noi.

Cred ca o sa fiu cuprins de duiosie atunci cand cobor definitiv din tren...Da cred acest lucru.

Despartirea de cativa prieteni pe care i-am intalnit in timpul calatoriei, va fi dureroasa.Va fi intristator sa-i las singuri pe cei dragi mie. Dar am speranta ca odata si odata va veni gara centrala si am senzatia ca am sa-i vad sosind cu bagaje pe care inca nu le-au avut atunci cand au urcat in tren.

Ceea ce ma va face fericit este gandul ca si eu am avut partea mea in sporirea bagajelor lor si in cresterea valorii acestora. Dragi prieteni, noi sa ne straduim sa avem o calatorie buna si ca la sfarsit sa putem spune ca a meritat osteneala.

Sa incercam sa lasam dupa noi , cand coboram un loc gol care lasa dor si amintiri frumoase la cei care calatoresc mai departe. "

Aritmetica

Se spune ca "in dragoste, unul plus unul fac totul, iar doi minus unul fac zero".

Foare adevarat.
Pentru ca, oricat de mult ai iubi, ai spera, te-ai ruga si ai incerca...si oricat de multe compromisuri ai face, nu poti construi o relatie de unul singur. Si chiar daca ai putea, oare asta vrei....o relatie de unul singur...?

Asa ca, mai bine fii tu insuti, si cu bune si cu rele.
A iubi nu inseamna a uita de tine insuti si de fericirea ta...


p.s. astea sunt sfaturile mele pt mine ;)

Sunday, January 4, 2009

Omul potrivit la locul nepotrivit

Sau invers: omul nepotrivit la locul potrivit.
Oricum ai lua-o, tot nu e bine.

De cand ma stiu m-am simtit oarecum straina de locurile natale. Merg aproape in fiecare zi pe acelasi traseu serviciu-acasa, trec prin aceleasi locuri, vad aceleasi case, aceleasi cladiri, aceiasi copaci...de multe ori chiar aceiasi oameni. Si cu toate astea ma simt de parca as privi un film. Un film care nu e viata mea. De multe ori cand merg cu mama prin orash imi arata nu stiu ce cofetarie sau restaurant si imi povesteste ca era acolo si cand era ea tanara si iesea la o prajitura. La fel si tata, isi aminteste de fiecare data diferite locuri si ce au inseamnat pt el la un anumit moment al vietii. Trec in fiecare zi prin fata bisericii unde am fost botezata si unde s-au casatorit ai mei. Si de fiecare data am senzatia ca e un loc strain, pe care il vad pentru prima oara...

Si timpul trece, si eu ma simt din ce in ce mai straina...

Fitze de Sinaia

Adica aceleasi fitze de Mamaia: aceiasi manelari, aceleasi pitzipoance, figuri de stil vestimentar, 'sufragerii' parcate direct pe partie, telefoane ultima generatie, ochelari de soare de firma...acelasi tupeu si aceeasi nesimtire. Aglomeratie cat cuprinde. Pretzurile cat casa.

Noi astia care privim tot balciul asta al desertaciunilor de acasa, la televizor, stam si ne miram cum de se intampla toate astea...cum de e posibil, dom'le, asa ceva???!!!!

Ei, uite ca e posibil. Chiar f posibil. Ani si ani de-a randul aceeasi poveste.
De ce ? Pai, cum de ce ???!!! Pentru ca asa e romanul. Simplu.

Romania e o tara superba. Pacat ca e locuita.

Thursday, January 1, 2009

Acasa

Se spune ca "acasa e acolo unde te simti iubit".

Eu imi imaginez viata mea si ma vizualizez pe mine ca persoana, parte integranta din viata mea, ca pe o CASA: eu cu mine sunt fundatia, baza acestei case. Scheletul pe care se constuieste totul.

Bunicii si stra-bunicii mei sunt pamantul pe care se construieste aceasta casa. Parintii mei sunt acoperisul, pentru ca ei m-au protejat si au vegheat intotdeauna (de)asupra mea. Prietenii imi sunt ca acele obiecte dragi care iti infrumuseteaza si lumineaza casa si pe care le-ai adus cu tine drept amintire din cine stie ce locuri indepartate.

Mai lipsesc peretii (un partener solid de viata) si ferestrele (copii) prin care sa privesc spre viitor...

De buna voie si nesilita de nimeni

De ce sa imi doresc o relatie serioasa ? De ce sa imi doresc sa ma casatoresc...?

- din teama de singuratate
- dintr-un impuls pasional de moment
- din disperare
- din dezamagire
- din neputinta de a creste un copil singura
- din nevoia de a primi sau a oferi afectiune
- din mandria de a purta verigheta
- din plictiseala
- din dorinta de a intra in rand cu lumea
-
din incercarea de a compensa anumite lipsuri materiale
- din cauza unori frustrari personale
- din speranta ca voi fi (mai) fericita
...si lista ar putea continua.


Daca as face asta pentru chiar si unul din motivele enumerate mai sus...atunci aia nu ar mai fi o relatie de dragoste. Ar fi orice altceva.

Asa ca eu ma voi casatori de buna voie si nesilita de nimeni...si de NIMIC.

Am zis !!! :)


Moarte si (re)nastere

Revelionul asta l-am petrecut un pik mai altfel.
Daca prin septembrie imi faceam sperantze (desarte) ca il voi petrece alaturi de omul care imi era drag...iar prin noiembrie credeam ca voi avea parte de o pijama party alaturi de o buna prietena...in decembrie viata (sau moartea, spune-i cum vrei) mi-a demonstrat (daca mai era nevoie!) a nu-stiu-cata oara ca planurile pe care mi le fac pot fi date peste cap intr-o clipita.

E ciudat ca nu m-am simtit chiar atat de straniu la 12 noaptea singura prin casa (tota lumea dormea, mai ales bunicul...) cand am aprins tamaie si am inconjurat sicriul si apoi am stropit peste tot cu aghiasma...

A murit bunicul si maine il ingroapa. Dumnezeu sa-l ierte !

Vreau sa cred ca orice moarte aduce cu ea o (re)nastere si ca noul an va fi unul plin de viata si impliniri.

Mesaje (de)personalizate

De sarbatori mai toata lumea trimite mesaje in masa prietenilor si celor apropiati.
De multe ori si eu am trimis cate un astfel de mesaj en-gros, cu urarile formale, de rigoare.

Anul asta insa s-au intamplat anumite evenimente in viata mea care m-au pus pe ganduri si m-au facut sa pretuiesc mai mult (putinii) prieteni adevarati pe care ii am...Si fiecare mesaj pe care l-am trimis de sarbatori a fost un mesaj personalizat, venit din inima si dedicat special acelei persoane deosebite careia ii era adresat...Mi-as fi dorit sa pot avea toti prietenii aproape, si fizic, nu numai emotional.

Cu fiecare mesaj special gandit pentru fiecare chiar i-am simtit mai aproape...

Le multumesc ca imi sunt aproape si ca aduc bucurie in viata mea !!!